In cele trei jurnale ale Traversarii Meridionalilor am relatat pe larg parcursul nostru pe Crestele Carpatilor Meridionali. Jurnalele sunt destul de ample, fiind insotite de un numar semnificativ de fotografii care sa redea cat mai bine atmosfera de pe parcurs, dar sa si detalieze elemente geografice si repere din teren. Astfel a rezultat un material ce ii poate ghida bine pe cei care vor dori sa (re)parcurga Traversarea. Sunt convins ca vor fi destui!
Despre conceptul de “traversare” am scris un articol pe care il gasiti pe blog la sectiunea Concepte. Acum doresc sa evidentiez cateva aspecte care completeaza info-tactic jurnalele.

Durata Traversarii Meridionalilor
Noi am plecat pe data de 19 iulie 2011 din Sinaia (venind din Bucuresti) si am ajuns pe data de 9 august 2011 la Baile Herculane. 22 de zile – durata totala
Insa au fost si zile de pauza, de refacere (necesare unui astfel de parcurs, in conditiile in care eu si Andreea suntem oameni-de-birou din punct de vederea profesional) sau de vreme nefavorabila datorita conditiilor meteo (ne referim la o suita de trasee de creasta).
Scazandu-le, rezulta 17 zile de mers efectiv. (desfasurarea concreta e relatata in jurnale)
Evidentiez faptul ca noi doi am mers carandu-ne in spate tot bagajul, greu, cu cort, saci de dormit, accesorii de gatit, mancare, apa, haine, echipament. Asta spre a ne diferentia de “alergatorii” cu traistuta-in-spate ce sunt sustinuti logistic de o armata de oameni. In cazul nostru eram numai noi doi si ne-am descurcat numai noi doi.

Exemplific cateva zile in care chiar am mers foarte mult, depasind semnificativ etape normale (recomandate in ghidurile de specializate si parcurse de regula de drumeti):

19 iulie  Bucegi: Sinaia – Cota 2000 – Piatra Arsa – Babele – Vf Omu – Vf Scara – Saua Tiganesti
Este tot Platoul Bucegilor plus Curmatura Hornurilor, Vf Scara, Stancile din Tiganesti.
In mod normal la Vf Omu ar fi fost innoptarea.

25 iulie  Creasta Fagarsului: Ref Curmatura Zarnei – Urlea – Fereastra Mare a Sambetei – Ref Vistea – Vf Vistea Mare – Vf Moldoveanu – Saua Podragului – Cab Podragu
In mod normal la Fereastra Sambetei sau la Ref Vistea ar fi fost innoptarea. Noi am parcurs 2 etape de creasta intr-o singura zi.

27 iulie  Creasta Fagarasului: Cab Podragu – Saua Podragului – Arpasu Mare – Fereastra Zmeilor – Lacul Capra – Turnu Paltinei – Vf Laitel – Ref Caltun
In mod normal la Lacul Capra (sau la Balea Lac) ar fi fost innoptarea.

28 iulie  Creasta Fagarasului: Ref Caltun – Strunga Dracului – Vf Negoiu – Custura Saratii – Vf Serbota – Musceaua Scarii – Vf Scara – Lacul Avrig – Vf Budislavu – Suru – Vf Moasa – Saua Apa Cumpanita – Tataru – Chica Fedelesului – Chica Lacului – Chica Pietrelor – Turnu Rosu – Talmaciu
In mod normal innoptarile ar fi fost la: Ref Scara (1) si Suru (2). Practic noi am parcurs 3 etape de creasta intr-o singura zi, cu urcusul Hornului de la Strunga Dracului si parcurgerea Custurii Saratii (sectoare mai dificile in Creasta Fagarasului). De remarcat ca am urcat inclusiv pe Vf Chica Pietrelor, care altfel este lasat de-o parte. Iar noaptea am mers pe jos de la Turnu Rosu pana la gara din Talmaciu.
Cu siguranta aceasta a fost “cea mai lunga zi” !

3 august  Parang: Curmatura Oltetului – Vf Micaia – Vf Galbenul – Pasul Urdele – Vf Mohorul – Vf Setea Mare – Saua Piatra Taiata – Vf Gruiul – Vf Parangul Mare – Vf Gemanarea – Vf Stoenita – Vf Carja – Saua Iesul – Cab IEFS
In mod normal s-ar fi innoptat in caldarile de dupa Mohorul (Calcescu, Rosiile). Noi, prin traseul mentionat am parcurs integral toata Creasta Parangului intr-o singura zi.

La toate aceste exemplificari sa nu uitam de bagajele grele ce le caram in spate…

Echipamentul
Tipic unei expeditii: cort, saci de dormit, izoprene, primus, butelii de gaz, vase de gatit, haine mai groase, lenjerie, geci impermeabile, bocanci, lanterne.

Mai adaugam mancarea si apa. Rezulta doua rucsacuri grele (aprecieri Andreei !) pe care le-am carat zi de zi.

Logistica
Harti si busola. Noi suntem adeptii stilului clasic de orientare, cu harta si busola.
Stil traditional si etic, ce ne confera bucuria si satisfactia explorarii si (re)descoperirii.

Fotografii
Pe parcursul Traversarii Meridionalilor noi am realizat peste 2300 de fotografii.
Rezulta o medie de cca 130 fotografii / zi , insa au fost zile cand am depasit cu mult aceasta medie! De exemplu in cea mai lunga zi am facut 262 de fotografii. (si am mers si in acele zile !) Fotografia este o alta pasiune a mea. In jurnalele noastre am postat 572 de imagini. Deci au mai ramas destule neselectionate, care insa nu sunt mai prejos si vor fi continute in albumele noastre foto virtuale.

Stil de mers
Zi-lumina, trezit la 5:00 dimineata si mers destul de intens pana seara. Unul din laitmotive fiind “mergem?!” In timpul Traversarii Meridionalilor, noi aveam obiceiul ca peste noapte sa ne trezim sa admiram stelele si Luna.

Dificultati si pericole
Dificultatile date de parcursul traseului, zone de creasta mai inguste, pasaje mai aeriene (Custura Saratii, Hornul de la Strunga Dracului, Creasta Zascolului Arjanei, s.a.), dar si conditii meteo nefavorabile, vant (Custura Urlei), frig, ceata deasa si neguri (Godeanu) –dificultati de orientare.
Pericolele le-am resimtit prin prisma animalelor salbatice (trecerea pe langa starvurile din Godeanu) si cainii ciobanesti (stanele de la obarsia Raului Ses, unde Andreea a fost muscata efectiv…).

Motivatie
Motivatia noastra nu a avut nimic material (bani, puncte, gradatii, sponsori) sau manii de recorduri (care evident ca tot in sfera materialului se reduc). Nu ! Noi am mers pur ideal, pentru o nazuinta a noastra in dorinta de a merge pe Crestele Carpatilor Meridionali.

Satisfactii
Maxime si depline ! Varfuri, creste, culmi, custuri, ce confera peisaje frumoase si cuprinzatoare. Descoperirea unor locuri noi sau modul cum acestea se succed. Finalul Traversarii Meridionalilor, Arjana, drumul pana la Valea Cernei si apoi la statuia lui Hercules, drumul catre casa. Amintirea memorabila a traseului, cu tot ce a insemnat.

In loc de concluzii
Traversarea Meridionalilor reprezinta o viziune demna de orice iubitor de Munte! O tentatie! O provocare! Asa am scris in introducere si reiterez afirmatiile. Persoane ce indragesc Muntele si inteleg fenomenul, mi-au confirmat aceste idei. Cativa mi-au destainuit ca in mintea lor a existat si exista aceasta dorinta privind Traversarea. Unii vor cauta s-o materializeze, altii, din motive obiective (varsta, conditie fizica, disponibilitati), o vor avea intr-un loc al sufletului, unde de fapt, cu totii pastram trairile noastre.
Andreea si cu mine am format mica echipa ce a reusit sa strabata Crestele Meridionalilor. Si este o diferenta neta (mai ales pe munti mai putin umblati) intre a merge intr-un grup mai mare si a fi doar doi. Baiat si fata. Trebuie sa evidentiez faptul ca Andreea a carat efectiv echitabil din bagajul expeditiei (spre deosebire de altele carora le carau partenerii mare parte din bagaje), a dat dovada de mare curaj cand haitele de caini au sarit si au muscat-o. Si in aceste conditii ea a dorit sa continuam sa mergem inainte spre atingerea telului nostru. Nu stiu cati sau cate ar fi avut taria sa continuie! Eforturile si tenacitatea noastra au fost rasplatite, reusind sa ajungem la Baile Herculane. Andreea este probabil prima fata din Romania ce a reusit sa parcurga Traversarea Meridionalilor. Insa pe noi recordurile chiar nu ne intereseaza, nu suntem vanatori de trofee, indivizi si individe ce cauta sa bifeze pseudo-superlative, aparand apoi in luminile rampei mediatice.
In ceea ce ma priveste, ca unul care am umblat si umblu destul de mult pe munte, sub diverse forme (drumetie, alpinism), in toate anotimpurile (inclusiv iarna) si care am reusit ascensiuni pe munti inalti din afara granitelor tarii, pot afirma fara echivoc faptul ca Traversarea Meridionalilor este o expeditie in toata regula, cu nimic mai prejos fata de unele ascensiuni pe munti mai inalti din strainantate. Exista cazuri in care cu siguranta Traversarea Meridionalilor surclaseaza varfuri mai inalte si mai mediatizate. Se stie ca nu tot ce e mai inalt e si mai dificil. Afirmatia este valabila si in aceasta situatie!
Insa cel mai important aspect este acela al dorintei-ideale, al contopirii omului cu natura montana spre a atinge bucuriile si emotiile; iar cand toate acestea sunt traite de doua fiinte strans legate intre ele, apare superlativul. Fericirea!
Traversarea Meridionalilor o poate oferi. Noua ne-a oferit-o !
Celor ce vor porni cu sufletul deschis spre strabaterea acestui traseu, noi le dorim
Succes!

Mihail si Andreea Cernat

Articolele in care sunt relatate etapele si parcursul acestei expeditii :

Traversarea Meridionalilor

Traversarea Meridionalilor II

Traversarea Meridionalilor III

Videomontaj Traversarea Meridionalilor part 1

Videomontaj Traversarea Meridionalilor part 2 (include II si III)