Albumul foto al acestui articol
Toata saptamana statusem cu ochii pe diverse prognoze. Ninsese mai multe zile la rand. Ma asteptam sa fie zapada mare. Cum pregateam o tura serioasa, imediat ce s-a mai linistit vremea, am decis ca trebuie sa mergem la munte, sa vedem in teren care-i situatia. Destinatia: Leaota.
Duminica 8 februarie 2015. Eu si cu Andreea (MAC-ii) pornim din Bucuresti catre Fieni. Apoi ne indreptam catre localitatea Runcu. Vremea e buna, admiram Leaota in
departare. Trecem prin dreptul locului unde era cateaua-de-lemn. A disparut si asta! Intram pe drumul forestier ce trece pe la Cantoanele Intre Vai si Marginea Domneasca.
De la cantoane drumul devine si mai prost, dar ajungem in regula la Manastirea Adormirea Maicii Domnului Leaota. 
Intram in manastire, crestineste.
Apoi pornim in urcus spre Cabana Leaota. Incepem sa desfacem urme prin zapada proaspata. 
Marcajul este deficitar, dar pentru noi nu e cazul fiindca mai fusesem pe-acolo. 
Tot discutand cu Andreea, urcam constant, astfel incat ajungem in preajma cabanei. WC-urile (cu desene) sunt demolate in padure, iar izvorul de-abia siruie. Bine ca totusi curge! Urcam la Cabana Leaota. 
Zapada e mare, dar imi place sa ma joc prin ea ! 
Facem cateva fotografii. Depanam amintiri despre eoliana verticala, despre jocul cu bile de lemn, despre cum altadata exista cabanier, se facea focul in sobe, se gatea, se dormea cu asternuturi si paturi, la prici.
Intram si in cabana, trecand prin dormitoare. 
Usa este deschisa la unul din balcoane; o inchid proptind si doua scaune. Intr-alt dormitor, mut un prici ca sa ajung la o usa de balcon pentru a o bloca sa stea inchisa. Andreea iese la balconul din fata cabanei. Stam un pic intr-un dormitor. 
Este dezolant! O cabana abandonata…
Iesim din cabana, angajandu-ne in urcusul spre piciorul Romanescului. Desfacem urme prin zapada mare. 
Vremea se deterioreaza, se aduna norii. La un moment dat ne decidem
ca e suficient. 
In fond ne-am atins scopul. E zapada destul de multa! O sa avem multa treaba in Masivul Leaota, weekend-ul viitor !…
Coboram, trecand pe langa cabana, apoi, dupa catva timp, revenind la manastire.
De aici o luam inspre o prietena de-a noastra, Maria, sa-i facem o vizita. De fapt sa-i mancam delicioasele sarmale. Multumim, Maria !
Incepe sa ninga tot mai intens si hotarat. In timp ce mergeam prin ninsoarea necontenita, ma gandeam la tura de anvergura ce urma: Traversarea Leaotei de iarna .
Albumul foto (cu imagini mai mari)
Colectia completa de imagini aferente acestui articol
Mihail Cernat
Recomandam si articolele :
Da, dezolant sa vezi, ca o cabana poate sa ajunga asa.
Oare cine raspunde de aceasta cabana ?
Mirela.
Mirela,
Eu am stat in aceasta cabana cand exista cabanier permanent. Se manca, se dormea, erau asternuturi, paturi.
Acum este lasata in degradare.
Nu stiu cine se ocupa, dar este pacat ! …