Albisoara Branei cu zapada

Echipa: Mihail Cernat si Daniel Negoita (ambii din Bucuresti)
Data parcurgerii traseului: sambata 30 martie 2019

Albumul foto cu imagini la rezolutie mai mare

Cum la munte era inca sezon de trasee de zapada, eu si cu prietenul si camaradul meu de munte Daniel ne-am decis sa abordam o Albisoara. Intrucat veneam dupa o recuperare la picior si o stare permanenta de oboseala, am decis ca Albisoara Branei este o varianta rezonabila. Am pornit pe ruta clasica pe la Troita din Munticelu, pe drum intalnindu-ne cu colegi si camarazi de munte, stand la cate un mic taifas cu fiecare. O privire la punctele de belvedere: Valea Seaca a Caraimanului , Versantul Albisoarelor si Creasta Picaturii , Valea Alba.

Destul de multa zapada, insa nu-i o surpriza pentru noi, fiind deja obisnuiti cu actualele trasaturi ale anotimpurilor. Am trecut prin dreptul Albisoarei Strungii si Albisoarei Turnurilor, oprindu-ne la traditionalul La Verdeata. Reluam urcusul (la coltari si piolet) trecand prin dreptul Albisoarelor Hornurilor, Gemenelor si Crucii. Priveam cu admiratie la Peretele Vaii Albe. In dreptul Albisoarei Branei ne oprim sa ne mai echipam. Un coleg intru pasiune (Cezar S) ne fotografiaza de undeva de mai sus. Ne pregatim pioletii, coarda si ce mai trebuie pentru un traseu alpin hivernal, si incepem sa urcam. In Albisoare, panta este mai inclinata comparativ cu alte vai de abrupt clasice si asta se resimte. Inclusiv la picioarele mele tavalite de-a lungul vremii! Daniel urca in fata, dupa care vin si eu. Este o zi frumoasa, Soare, insa traseul se desfasoara pe versant nordic, deci e rece. Urcam, pas cu pas, saritori sub diverse forme: mai cu stanca descoperite partial, mai cu gheata lucioasa, e ce trebuie! Important este sa urcam cu atentie fiindca panta devine pe alocuri destul de inclinata. Amandoi suntem familiarizati cu astfel de trasee, parcurgand sezon dupa sezon vai de abrupt. Pe masura ce urcam, Albisoara Branei se ingusteaza, devenind un canion. Umbros si rece. Am urcat ceva! Insa urmeaza partea mai delicata a traseului: succesiunea de saritori Ne apropiem cat se poate, cautand si amenajandu-ne o regrupare. Saritorile nu sunt de talia celor din Albisoara Strungii (imi amintesc de Andreea cum se catara pe-acolo!), dar trebuie abordate cu grija si atentie, desigur cu tehnica si mijloace de alpinism (coarda, carabiniere, etc.). La acel moment, saritorile erau partial descoperite, existand portiuni cu stanca si gheata. Aici am trecut eu la lucru, legandu-ma si pornind in postura de cap de coarda. Desigur filat de Daniel. M-am miscat si am depasit succesiunea de saritori, regrupand intr-o zona cu zapada inghetata. L-am asigurat si pe Daniel, care a venit, trecand si el peste saritori. Locul unde am regrupat se afla in plina zona de zapada inghetata consistent. Si inclinata. Continuam sa urcam, simind totodata ca nu mai e chiar asa de mult din traseu. Dar de fapt nici putin nu mai e! Insa aspectul Albisoarei a devenit mai prietenos! Vedem marginea superioara a vaii. Cu cornisa de rigoare. Ne pregatim pentru un ultim asalt, panta crescand iar in inclinare, impunandu-ne sa trecem peste cornisa. Eu pornesc direct, in sus. Colegul Cezar ne fotografiaza (multumim!). Apoi il asigur si pe Daniel; c-asa se procedeaza in echipa! Crucea Eroilor, acel minunat loc spre care converg toate traseele din Abruptul Caraimanului. Ne bucuram! E bine! Inca mai putem! Si ne straduim sa mai putem!

De aici ne continuam clasicul traseu, peste Vf Caraiman, indreptandu-ne spre Saua Vaii Albe. Privind la Platoul Bucegilor si Costila. Incepem sa coboram pe Valea Alba , cu atentie la zapada si la panta. Totodata privesc la diverse repere ale zonei, amintindu-mi de alte si alte trasee. Asa ca tot coborand, trecem iar pe unde am pornit cu cateva ore bune mai-nainte, respectiv pe la baza Albisoarei Branei. Urmele pasilor nostri prin nameti, desi adanc conturate pe moment, se vor pierde rapid in zilele ce vor urma. Insa, cu trecerea timpului, acestea se vor transforma si vor ramane amintiri adanci de care ne vom aminti cu placere.

Doamne Ajuta !

Mihail Cernat

Multumesc camaradului Daniel Negoita pentru ca impreuna am facut o echipa buna!

Multumesc Andreei pentru toata sustinerea si intelegerea!

Colectia foto a acestui articol

Albumul foto cu imagini la rezolutie mai mare

Recomandam si articolele despre alte trasee alpine din zona

Albisoara Strungii cu zapada

Albisoara Turnurilor cu zapada

Albisoara Gemenelor _ iarna

Albisoara Crucii cu zapada

Despre mihaicernat

pasionat de munte
Galerie | Acest articol a fost publicat în Alpinism, alpinism_hivernal, articol_montan și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s