Canionul Horoabei iarna

Duminica 15 ian 2012. In Abruptul Prahovean al Bucegilor ninge si e viscol. O idee imi vine dintr-o data: sa mergem in Canionul Horoabei. Ca atare, le spun si prietenilor cu care urma sa ne intalnim pt o tura si pornim spre Valea Ialomitei: Alex, Lucian si MAC, la bordul unui 4×4 detinut de Lucian. Ajungand in preajma Horoabei constatam ca vremea e mai buna, dar e frig ! Multe minusuri sub O grade Celsius ! Ni se lipeau degetele la contactul cu orice suprafata metalica. Strabatem Poiana Hoaroabei prin zapada destul de mare,  apoi incepem sa urcam de-a lungul vaii. Traseul urca abrupt pe-alocuri,  asa ca ne punem coltarii si activam pioletii. La un moment dat vedem Cascada Burlacului ,  inghetata partial. Continuam sa urcam,  trecand succesiv prin cele doua tuneluri naturale din stanca.     Eu ma cam tarai, ca asa-i cu astia mai inalti! Alex si Lucian privesc la peretii din jur.   Nu dupa mult timp trecem firul Hoaroabei, ca apoi sa ne indreptam spre Canion.    Intrarea ne expune intr-un traverseu.   Apoi urmeaza un prag spalat pe care ne intindem binisor, Andreea cel mai bine!  E zapada in Canionul Horoabei, pe alocuri gheata.   Problema e ca nu are aderenta la stanca si pasajele trebuiesc abordate cu pioletii si coltarii in stil “mixt”. Continuam sa urcam, ajungand la pragul cel mai inalt. Aici intrebuintam coarda, Lucian urcand cap.     Rasuflam un pic.   Mai sus abordam apoi pragul de sub lespedea orizontala. Tot Lucian urca primul. Eu ma ocup in principal de fotografii.      Canionul e frumos, iar in conditiile acestea e chiar superb!  Mergem cu atentie printre bolovanii acoperiti cu zapada. Mai urmeaza un pasaj pe care eu il urc la doi pioleti.  Canionul devine mult mai accesibil din punct de vedere tehnic, insa zapada tot creste si vantul se inteteste. Iar gerul…!    Continuam sa urcam, admirand stancile si jnepenisurile incarcate de zapada.      Dupa un timp, pe partea dreapta apare o stanca asemanatoare cu un urs ridicat in doua labe ce priveste in neant.  Noi continuam sa mergem, desi vantul se simte tot mai tare. Valea Horoabei e tot mai deschisa, aspectul de canion ramanand in urma.  Cum vremea da semne tot mai clare de inrautatire si cum strabatusem portiunea tehnica a Canionului Horoabei, am decis de comun acord sa ne intoarcem pe acelasi parcurs.   La vale ne-am miscat mult mai repede, mai ales ca aveam deja urmele desfacute prin zapada.  Mai raman de rapelat pragurile pe care le catarasem la urcare,  in care eu am aplicat tehnica anilor ’80.     Pasajul spalat il coboram ca pe tobogan, cu oarece emotii si iata-ne in pragul intrarii/iesirii din Canionul Horoabei.  Urmeaza tunelurile, portiunile mai abrupte, strabaterea poienii  si… la drumul mare.

La lumina inserarii mai privesc o data spre Turnul Seciului,  revazand cu ochii mintii Canionul Horoabei… E foarte frumos !

Colectia foto a acestui articol

Mihail si Andreea Cernat

ps. Montajul video HD cu sonor il puteti urmari aici .

Despre mihaicernat

pasionat de munte
Galerie | Acest articol a fost publicat în Alpinism, alpinism_hivernal, articol_montan și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Canionul Horoabei iarna

  1. Posta Nicolae zice:

    Felicitari !
    E o performanta deosebita la inceput de an ! Am avut-o si noi in plan, cu o saptamana inainte, dar vremea a fost ucigatoare.

    Nicu Posta
    AT Chindia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s